...oare, cand trebuie sa inchei un capitol din viata ta?

Ma tot intreb, de ce cuvantul "ruptura"...evoca spontan viata amoroasa?

Este evident faptul ca, iubirile actuale sunt deseori efemere...insa ne confruntam deseori cu alte cazuri precum: parasirea caminului familial, terminarea studiilor apoi, gasirea unui loc de munca

,urmand apoi pensionarea ....pierderea celor dragi,si asa mai departe....

Instinctiv ...asociem rupturile cu ideea de pierdere,de suferinta,cu lucrurile dure ale existentei si de cele mai multe ori cu esecul.Insa, gandindu-ne mai bine ne dam seama cat de mult schimbarile si plecarile ne-au transformat,eliberandu-ne de tot ceea ce simteam o "povara".

Ruptura poate fi dificila si salutara, cu totii reusim sa trecem prin ea...inca de la prima rasuflare pana la ultima, viata noastra reusind sa se construiasca prin separatie.De la cea mai anodina ,sculatul din pat dimineata pana la ...cea mai cumplita,pierderea unei fiinte dragi.

Orice ruptura ne obliga sa ne mobilizam tot ceea ce este "viu" in noi,apoi ea ne ajuta sa ne definim...diferentiindu-ne de ceilalti si sa reusim sa fim noi insine.

Mereu am trait, traim sau vom trai rupturi sentimentale,existentiale sau sociale...realitatea ne-o dovedeste ,asa e viata!

Detest ...pentru ca ma straduiesc in exces, sa corespund tuturor cerintelor. Sa fac fata tuturor asteptarilor...toti vor cate ceva...mama, ar vrea sa ma "impiedic" intr-o buna zi de un barbat fastuos care sa imi faca toate poftele fara sa fiu nevoita sa ma lupt pentru ceea ce "eu" imi doresc ...fara sa simt satisfactie, iubire, implinire....sa fiu doar o umbra incompetenta aruncata intr-un labirint.Tata isi doreste sa fiu inocentul copil la varsta prescolara....zglobie ,micuta, lipicioasa, un licurici in curtea lui...neavand nimeni voie sa ma atinga.

La "birou" se asteapta sa fiu punctuala, perseverenta si foarte serioasa ...mai pe scurt sa fiu stresata....sa merg ,sa fac...apoi de ce nu asa ,de ce altfel....? realizeaza ca esti tanar??? esti apa limpede , insa trebuie sa o tulbure...sa fii mediocru, sa asculti de "parerile comuniste" a unor stereotipe cazute in meditatie...sa devii una cu ele si sa fii pe aceeasi unda...toate pentru o buna cooperare.

In "castelul de nebunii", pe o tabla de sah a inceput jocul...dupa un timp, regele ataca...."unde e ascunsa maturitatea"...??? hmm... e ascunsa ea pe undeva...sireata ,asteapta momentul oportun.

Merg pe strada... in jurul meu doar oameni munciti, plictisiti , bolnavi de mediul in care sunt siliti sa traiasca ...de nu pot zambi?de ce trebuie sa te infasori intr-un cocon de vise scamoase in loc sa te bucuri de lucrurile marunte,de ce sa nu zambesti?

...si totusi e ciudat , vrei sa devii un om belicos sa rezbesti si sa iti atingi telul.