...nu voi intelege niciodata aceasta "placere" a oamenilor de a deziluziona ....exact in momentul cand "tu idiotul", ti-ai dezbracat sufletul pe tava celuilalt lasandu-l dezinvolt si cu o oarecare siguranta...exact atunci ajungi sa te ciocnesti de superbele si elevatele minciuni apoi, te mai impiedici de nepasare, fugi de ipocrizie ...te gandesti oare de unde atata rautate...?si in final speranta dispare iar poarta dezamagirilor se deschide . Tot ceea ce era frumos se evapora ca apa dintr-un desert ,ramane doar nisipul si pamantul crepat de atata soare...iar sufletul intr-o amagire completa insa akum ma gandesc la acel citat :" Si daca perla de mare pret ,pentru a carei dobandire un om renunta la toate bunurile, se dovedeste pana la urma a fi falsa?Ce conteaza...cata vreme cel care o are nu stie!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu